marți, 2 august 2011

Mi-e dor

Sunt in primul rand - trecand cu vederea unele aspecte- om! Rezist mai bine decat altii si nu ma compromit atata timp cat nu exista o alta persoana care ar trece mai cu putinta prin valurile izbitoare ale vietii. Reprosurile infernale pe care trebuie sa le ascult sunt inevitabile,facandu-ma sa ma usuc de nepasare. Imi lipsesc atat de multe lucruri - transparente sau nu - incat am decis sa plec si sa las totul in voia uitarii.
Mi-e dor de un singur lucru: mi-e dor sa-mi fie dor de tine , in asa fel incat sa-mi rastorn lumea cu susul in jos,iar apoi necontenit,intr-o criza de existentialitate sa incerc -in zadar- sa-mi fac ordine.

PS: "A-ţi asigura propria fericire este datorie (cel puţin indirect), căci nemulţumit de propria-ţi stare, copleşit de multe griji şi în mijlocul unor trebuinţi nesatisfăcute, ai putea deveni uşor o mare ispită pentru violarea datoriilor."

Un comentariu:

  1. "A-ţi asigura propria fericire este datorie" ... nu stiu de ce...dar acest vres...nu-mi prea place.... cumva....te obliga...dar niciodata nu poti sa-ti asiguri fericirea...pentru ca nu poti indeplini niciodata... ceea ce-ti cere inima...si de asta.. traiesti intr-o senzatie de fericire..dar in adancul tau.. suferi..- nu esti implinit intr-u totul...

    RăspundețiȘtergere