Doar eu iti mai vorbesc,
la trista locuinta
din nou te vizitez
tu esti in nefiinta.
Nu te mai pot vedea,
nu razi, nu faci nimic
la capatai de piatra
nici n-am ce sa-ti mai zic.
Langa mormantul tau
strang lacrimile-n palme
sa-ti construiasca-n pururi
odihna sub coroane.
Asteapta-ma acolo,
in Rai, la Dumnezeu
asteapta-ma bunicule
incet, urmez si eu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu